Pompă de căldură aer-aer sau centrală pe gaz: ce încălzește mai ieftin o locuință din Timișoara

Ai o centrală pe gaz de zece ani și un aparat de aer condiționat nou, cu „A+++” pe etichetă. Se apropie octombrie și te întrebi pe care să-l pornești. Răspunsul nu e o părere, e o împărțire: prețul energiei cumpărate, împărțit la cât din ea ajunge căldură în cameră. Îți arăt de unde iei cele două cifre, ce se schimbă la −10 °C și de ce, la Timișoara, răspunsul e de obicei „amândouă, pe rând”.

Cum funcționează: kWh cumpărat, kWh de căldură

Centrala arde gaz; dintr-un kWh plătit, în calorifere ajunge o parte, restul pleacă pe coș. Partea care ajunge e randamentul. Pompa de căldură aer-aer, adică aparatul de aer condiționat pe încălzire, nu produce căldură, ci o mută din aerul de afară înăuntru cu un compresor electric: dintr-un kWh de curent scoate mai mulți kWh de căldură. Raportul e COP la o temperatură anume și SCOP pe un sezon întreg. Formula e aceeași pentru ambele:

• Cost per kWh de căldură cu pompa de căldură = prețul unui kWh de curent ÷ SCOP
• Cost per kWh de căldură cu centrala = prețul unui kWh de gaz ÷ randamentul sezonier

Nu găsești prețuri de energie aici, pentru că se schimbă prea des. Le iei din factură sau din comparatorul ANRE (POSF) pentru energie electrică și cel pentru gaze naturale. Factura de gaz e deja în kWh: ANRE explică pe pagina despre factură că energia e volumul în metri cubi înmulțit cu puterea calorifică superioară, iar randamentul din fișa centralei e raportat la aceeași putere calorifică. Cele două cifre se împart direct.

Cifrele care contează: SCOP, randament sezonier, Tol

SCOP e definit în Regulamentul delegat (UE) 626/2011, cel care a introdus eticheta energetică a aparatelor de climatizare: raportul dintre cererea anuală de referință pentru încălzire și consumul anual de energie electrică, pentru un sezon de încălzire „desemnat”. Sunt trei sezoane: mediu, mai cald, mai rece; pe etichetă e obligatoriu doar cel mediu. Clasele pentru încălzire: A+++ de la SCOP 5,10 în sus, A++ între 4,60 și 5,10, A+ între 4,00 și 4,60, A între 3,40 și 4,00. Sezonul mediu are temperatura de calcul (Tdesignh) −10 °C; regulamentul trimite măsurarea la standardele armonizate publicate în Jurnalul Oficial al UE, în practică EN 14825. Tot regulamentul definește două limite rar afișate în pliante:

• Temperatura bivalentă (Tbiv): temperatura exterioară sub care capacitatea declarată nu mai acoperă singură sarcina și trebuie completată de o rezistență electrică de rezervă. Pentru sezonul mediu, maximum +2 °C.
• Temperatura limită de funcționare (Tol): temperatura sub care aparatul nu mai poate încălzi; sub ea, capacitatea declarată e zero. Pentru sezonul mediu, maximum −7 °C.

Pentru centrale, cifra pereche e randamentul energetic sezonier aferent încălzirii incintelor (η_s) din Regulamentul (UE) 813/2013: raportul dintre necesarul de încălzire pe un sezon și energia consumată ca să-l acoperi. De la 26 septembrie 2015, o centrală pe combustibil de cel mult 70 kW nu poate fi vândută sub 86 %. Exemplu din fișa unui producător: Vaillant ecoTEC plus 424, cazan în condensare de 25 kW, declară η_s = 93 %: randament util 97,7 % la 30 % din sarcină cu retur de 30 °C, dar doar 89,6 % la sarcină nominală în regim 80/60 °C. Cu calorifere mici care cer apă fierbinte, centrala „în condensare” condensează puțin.

Exemplul cu tarifele tale

Notează E prețul unui kWh de energie electrică și G prețul unui kWh de gaz, ambele cu transport, distribuție și taxe, așa cum apar la total pe factură. Luăm un aparat A++ cu SCOP 4,6 și o centrală în condensare cu η_s 93 %:

• Un kWh de căldură cu pompa de căldură costă E ÷ 4,6 = 0,22 × E
• Un kWh de căldură cu centrala costă G ÷ 0,93 = 1,08 × G

Pompa de căldură e mai ieftină cât timp 0,22 × E < 1,08 × G, adică atât timp cât curentul costă mai puțin de 4,9 ori cât gazul, pe kWh. Acesta e pragul pe sezon. La −10 °C, când COP-ul coboară spre 3 (cifra vine din tabelul de mai jos), pragul scade la aproximativ 3,2. Pune E și G de pe factura ta în formulă și vezi de ce parte a pragului ești. Dacă centrala e veche, fără condensare, folosește randamentul din fișa ei.

Ce se pierde la −10 °C

SCOP-ul e o medie ponderată cu orele fiecărei temperaturi din sezonul de referință. În sezonul mediu din 626/2011, din 4.910 ore de încălzire doar 73 sunt la −7 °C sau mai jos, iar 3.198 (două treimi) sunt între −2 și +8 °C. În orele reci puterea scade, iar tabelele producătorilor spun cu cât. Datele Daikin pentru FTXM35R/RXM35R, aparat de 3,5 kW în răcire, cu 20 °C în cameră:

La −10 °C aparatul dă 63 % din puterea de pe cutie, cu COP 3 în loc de 4. Cifrele sunt în regim stabil; între −5 și +5 °C, cu umezeală, se adaugă ciclurile de dezghețare, în care nu încălzește deloc câteva minute. Există și aparate construite pentru ger: Mitsubishi Electric declară pentru MSZ-LN35VG2 cu unitatea exterioară MUZ-LN35VGHZ2 (Hyper Heating) că menține 4,0 kW până la −15 °C și funcționează până la −25 °C. „Menține puterea” nu înseamnă „menține COP-ul”: compresorul muncește mai mult pentru aceeași căldură. La modelele obișnuite, cum e Gree Clivia GWH12AUCXD cu SCOP 4,60, intervalul de funcționare −25 °C … +30 °C spune doar că aparatul pornește, nu cu ce putere. Despre citirea fișei am scris în articolul despre aerul condiționat pe încălzire iarna.

Cum e la Timișoara

Pentru dimensionarea încălzirii, Timișoara e în zona climatică II, cu temperatura exterioară de calcul −15 °C (harta de zonare din Mc 001-2022, după SR 1907-1). Sezonul „mediu” de pe etichetă e calculat cu Tdesign −10 °C, deci cele mai reci zile de la noi cad sub ce a evaluat eticheta. Profilul rămâne cel mai apropiat de Banat dintre cele trei: iarna e în cea mai mare parte între −2 și +8 °C, plaja în care aparatul are COP 3,3–4. Zilele de −10 °C sunt puține, dar atunci ai nevoie de cea mai multă căldură și ai cel mai puțin din ea.

Consecința practică e scenariul hibrid: aparatul duce încălzirea în tranziție (octombrie, noiembrie, martie, aprilie) și în zilele blânde de iarnă, când COP-ul e mare și centrala ar porni cu randament prost pentru câteva grade. Centrala preia când aparatul nu mai acoperă necesarul sau când calculul refăcut cu COP 3 îi dă câștig. E principiul temperaturii bivalente, doar că rezerva ta e centrala, nu o rezistență electrică.

Ce se greșește

• Se compară prețul pe kWh de curent cu prețul pe kWh de gaz. Fără SCOP și randament, curentul pare mereu scump.
• Se ia SCOP-ul de pe etichetă drept COP de ianuarie. SCOP e medie de sezon; la −10 °C lucrezi cu 3, nu cu 4,6.
• Se folosește randamentul din prospectul centralei, nu cel real. O centrală cu tur de 75 °C și schimbătorul murdar nu dă 93 %.
• Se dimensionează aparatul după puterea nominală. Dacă la −10 °C dă 63 %, un aparat de 3,5 kW acoperă o cameră care pierde 2,5 kW, nu 3,5.

Când merită și ce trebuie să conțină o ofertă serioasă

Merită să pornești aparatul pe încălzire când are SCOP peste 4, raportul E/G e sub prag și e montat în camera în care stai ziua. Merită să cumperi unul pentru încălzire când vrei să scurtezi sezonul centralei sau când casa e bine izolată. Nu merită să scoți centrala din casă pe baza unui SCOP de etichetă. O ofertă pentru un aparat cu rol de încălzire trebuie să conțină, în scris:

• modelul exact al unității interioare și exterioare, nu doar „12.000 BTU”;
• SCOP pentru sezonul mediu și clasa; dacă e declarat și sezonul mai rece, cu atât mai bine;
• puterea de încălzire la −7 °C și la −10 °C din tabelul producătorului, plus Tol și Tbiv;
• necesarul de căldură estimat al încăperii la −15 °C, ca să vezi dacă puterea la frig îl acoperă;
• montajul unității exterioare ridicat de la sol, cu scurgere pentru apa de dezghețare;
• manoperă, materiale și garanție separate, ca pe pagina noastră de prețuri.

Întrebări frecvente

Aparatul de aer condiționat încălzește mai ieftin decât centrala pe gaz? Depinde de raportul dintre prețul curentului și cel al gazului pe kWh. Cu SCOP 4,6 și randament 93 %, pompa de căldură câștigă cât timp curentul costă sub 4,9 × gazul; la −10 °C, sub 3,2 ×.

Ce înseamnă SCOP „sezon mediu” pe etichetă? Coeficientul de performanță sezonier pentru un profil de temperaturi cu Tdesign −10 °C, definit în Regulamentul 626/2011 și măsurat după standardul armonizat la care trimite regulamentul (EN 14825). E singurul obligatoriu pe etichetă.

Pot renunța la centrală la Timișoara? Într-o locuință bine izolată, cu aparate dimensionate după puterea la −10 °C, da. Într-o casă obișnuită, hibridul: aparatul în tranziție, centrala la ger.

De ce dă aparatul mai puțină căldură la frig, dacă scrie că funcționează până la −25 °C? Intervalul de funcționare spune la ce temperatură pornește. Puterea disponibilă e altă cifră, din tabelul de capacitate; la modelul din exemplu, 53 % la −15 °C.

Concluzia scurtă

Împarte prețul curentului la SCOP și prețul gazului la randament. Cifra mai mică încălzește mai ieftin în sezon. Reia calculul cu COP 3 pentru zilele de −10 °C și ai și răspunsul pentru ianuarie. O ofertă fără puterea la −7 °C și fără Tol nu e o ofertă de încălzire, e răcire cu buton de „heat”.

Surse

• Regulamentul delegat (UE) nr. 626/2011 privind etichetarea energetică a aparatelor de climatizare (SCOP, Tbiv, Tol, sezoane și clase: anexele I, II și VII)
• Regulamentul (UE) nr. 813/2013 privind cerințele de proiectare ecologică pentru instalațiile pentru încălzirea incintelor (randamentul sezonier, anexa II)
• ANRE: ce conține factura de gaze naturale și conversia m³ în kWh prin puterea calorifică superioară
• Daikin: tabelul de capacitate FTXM35R/RXM35R pe temperaturi exterioare (4D130636)
• Mitsubishi Electric: MSZ-LN35VG2 / MUZ-LN35VGHZ2, capacitatea de încălzire la −15 °C și intervalul de funcționare
• Vaillant: fișa de produs ecoTEC plus 424 conform Regulamentelor 811/2013 și 813/2013

Calculăm necesarul de căldură al locuinței dumneavoastră și vă spunem, cu cifrele din fișele tehnice, unde e pragul între aparat și centrală. Vedeți serviciile noastre sau scrieți-ne.